Recunoaste-ma..
O intalnire, una care sa nu fie stabilita.
Cum ma vei recunoaste? Hmm.. ei bine.. uite.. uite cum voi arata: voi fi exact cum nu au vrut sa fiu. Cum? Cum adica "cum?" ? Voi fi ca mine, voi semana doar cu mine. Ma vei vedea "imbracata" in culorile Toamnei. Si stii de ce? Pentru ca ma definesc (si ma intregesc) , le port oriunde (ascunse sub alte culori). Iar daca, totusi, nu vei vedea asta, atunci, poate le vei recunoaste in suflet. Te intrebi al cui suflet? Nu-ti pot spune pt ca nu sunt sigura. Iar daca ai noroc sa ma prinzi sub auspiciile unui anotimp, ma vei vedea zambind c-o frunza-n mana. De-ti va parea ciudat nu stiu, stiu doar ca asta sunt si asta voi fi.
Nu te astepta sa existe un echilibru cand ne vom vedea, pt ca, in ciuda zodiei, nu-l voi stabili. Totul se poate schimba si putin se poate completa, prin acele cuvinte (poate), pe care, doar gandul le va rosti, usor, cat sa nu imtrerupa vocile (curioase) .. Care voci? Ale cui voci? Nici aici nu sunt sigura (poate ale muzicii).
Unde ne vom vedea? Caci, m-am gandit c-am avea nevoie si de-un astfel de punct. Vreau sa ne vedem acolo unde ma duc eu uneori. Acolo unde-mi petrec eu cateodata (rar) , putin timp, atunci cand ma simt trista (pt ca asa mi-s, si cu perioade de-astea) si poate prost. Unde-i locul? Tot acolo, intre cer si apa si.. prea putina Toamna (acum).
La ce ora? Nu stiu. N-as vrea sa fie tarziu. As vrea sa fie o ora simpla, o ora potrivita, o ora pe care o vom putea accepta. Poti intarzia (rupe) cateva ace de timp, atatea cat trebuiesc doar, pt a nu lasa sa ajunga la destramarea.. memoriei.
Era sa uit.. Ziua, avem nevoie de-o zi. Fara noapte, doar zi. N-as vrea sa fie ziua de ieri, imi pare prea aproape si nu vreau. As vrea o zi in care sa nu ne fie frig (in suflet), o zi in care sa nu ne inghete cuvintele in ochi. As vrea sa fie ziua in care tu vei fi uitat. Crezi ca poti tine minte asta? Crezi ca ti-ai putea aminti ceva ce nu vei mai stii? Ti-ai putea aminti de cineva necunoscut? Ti-ai putea aminti ca ceva este acolo unde nu exista?
Cand ne vom intalni? Niciodata. Caci deja ai uitat. Acum astept sa-ti amintesti ca dincolo de niciodata este o alta linie. O linie ce nu poate fi innodata de mine, ci doar de timp.
Semnat:
E, NU octombrie.
